Mâncatul seara îngrașă? Ce spune de fapt cercetarea
Anatol Maidanschi, nutriționist
4 minute de citit
Nu există o oră magică după care fiecare aliment se transformă automat în grăsime. Totuși, momentul în care mâncăm poate conta.
„După ora 18:00 tot ce mănânci se depune.”
Probabil ai auzit această afirmație de multe ori. Dar lucrurile sunt mai nuanțate.
Nu există o oră magică după care fiecare aliment se transformă automat în grăsime. Totuși, momentul în care mâncăm poate conta, mai ales când mesele sunt împinse constant spre orele târzii ale serii și nopții.
O meta-analiză publicată în 2026 în Nutrition Reviews a analizat studiile disponibile despre mesele târzii și obezitate. La adulți, mâncatul târziu a fost asociat cu un risc mai mare de obezitate. Autorii subliniază însă că majoritatea datelor provin din studii observaționale, deci nu putem spune că ora târzie este singură cauza kilogramelor în plus.
Atunci de ce poate conta ora la care mănânci?
Corpul nostru funcționează după un ritm circadian — un fel de ceas biologic care influențează somnul, hormonii, apetitul și metabolismul.
Într-un studiu controlat publicat în Cell Metabolism, aceiași participanți au consumat aceleași alimente și aceeași cantitate de calorii, dar la ore diferite.
Atunci când au mâncat mai târziu, cercetătorii au observat mai multă foame, modificări ale hormonilor care reglează apetitul și o reducere a consumului energetic în perioada de veghe.
Un alt studiu controlat a arătat că mutarea meselor cu aproximativ patru ore mai târziu a modificat modul în care organismul folosea grăsimile și carbohidrații, chiar dacă durata somnului și perioada de alimentație au fost menținute similare.
Asta nu înseamnă că o cină târzie te va îngrășa automat.
Înseamnă că mâncatul târziu, repetat constant, poate crea condiții mai puțin favorabile controlului greutății.
Problema nu este doar ora
Din experiența mea, problema meselor târzii este foarte des și ceea ce se întâmplă în jurul lor.
Omul ajunge acasă obosit și foarte flămând.
Începe cu cina.
Apoi mai gustă ceva.
Apare ceva dulce.
Poate încă un pahar de suc sau o gustare în fața televizorului.
Și fără să-și dea seama, masa de seară devine una dintre cele mai bogate perioade calorice ale zilei.
De aceea, atunci când recomand ca alimentația să se încheie mai devreme, nu o fac pentru că la o anumită oră organismul închide un întrerupător și începe să transforme automat mâncarea în grăsime.
O fac pentru structură.
O perioadă clară în care mănânci și una în care nu mai mănânci poate ajuta omul să reducă gustările inutile, să își controleze mai bine apetitul și să rupă obiceiul de a mânca toată seara.
Dar postul intermitent?
Și aici trebuie să evităm extremele.
Restricționarea intervalului în care mâncăm poate fi o metodă utilă pentru anumite persoane, dar nu este magie.
O meta-analiză publicată în 2026, care a analizat alimentația într-o fereastră limitată combinată cu exercițiul fizic, a găsit reduceri modeste ale greutății și ale masei grase, fără o schimbare semnificativă a circumferinței taliei. Cercetătorii precizează însă că sunt necesare studii mai mari și mai lungi pentru a stabili cele mai bune variante.
Pentru mine, mai important decât denumirea dietei este întrebarea:
Poate omul să respecte acest mod de alimentație și peste trei luni, șase luni sau un an?
Dacă răspunsul este nu, probabil nu am construit o soluție bună.
Ce recomand eu
În loc să te întrebi obsesiv:
„Am voie să mănânc la 19:00?”
întreabă-te:
- Cât am mâncat astăzi?
- De ce mănânc acum — pentru că îmi este foame sau pentru că este un obicei?
- Cât timp a trecut de la ultima masă?
- Mă duc curând la somn?
- Masa aceasta mă ajută să-mi ating obiectivul sau este încă o gustare pe care nici nu o planificasem?
Uneori, această analiză spune mai multe decât ceasul.
Eu prefer un program alimentar clar, mese bine definite și cât mai puțin „ciugulit” între ele.
Pentru multe persoane, mutarea ultimei mese mai devreme este pur și simplu o metodă foarte bună de a crea această disciplină.
Ce vreau să reții
Nu, mâncarea nu se transformă automat în grăsime după ora 18:00.
Dar nici ideea că „ora nu contează deloc” nu este susținută de toate datele disponibile.
Cercetarea actuală sugerează că mesele foarte târzii pot influența apetitul și metabolismul și sunt asociate cu un risc mai mare de obezitate la adulți.
De aceea, pentru mine regula este simplă:
mănâncă suficient și corect în timpul zilei, stabilește-ți mesele și încearcă să nu transformi seara într-o perioadă continuă de mâncat.
— Anatol Maidanschi, nutriționist
Întrebări pentru tine
Tu la ce oră mănânci de obicei ultima masă?
Și ce este mai greu pentru tine seara: foamea sau pofta de a mai gusta ceva?
Scrie-mi un mesaj — citesc și răspund personal.
Pentru următorul articol, ce vrei să analizăm?
Mulțumesc pentru vot!
Surse
- Park Y, Cho H, Myung SK. Late Eating and Obesity: A Meta-Analysis of Observational Studies. Nutrition Reviews, 2026. doi:10.1093/nutrit/nuag087
- Vujović N, Piron MJ, Qian J, et al. Late isocaloric eating increases hunger, decreases energy expenditure, and modifies metabolic pathways in adults with overweight and obesity. Cell Metabolism, 2022. doi:10.1016/j.cmet.2022.09.007
- Allison KC, Hopkins CM, Ruggieri M, et al. Prolonged, Controlled Daytime versus Delayed Eating Impacts Weight and Metabolism. Current Biology, 2021. doi:10.1016/j.cub.2020.10.092
- Liu H, Hu G, Ma X. Effects of combining exercise with a 16:8 time-restricted eating protocol on body composition and glucose-lipid metabolism in adults: a systematic review and meta-analysis. Frontiers in Nutrition, 2026. doi:10.3389/fnut.2026.1816555
Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește recomandarea medicală sau nutrițională individualizată.