Rezistența la insulină: ce este, cum o recunoști și ce poți schimba

Rezistența la insulină: ce este, cum o recunoști și ce poți schimba

Rezistența la insulină este unul dintre subiectele despre care se vorbește enorm în ultimii ani. Problema este că, odată cu popularitatea subiectului, au apărut și multe afirmații simplificate:

„Ai poftă de dulce? Sigur ai rezistență la insulină.”

„Ai burtă? Ai insulină mare.”

„Nu poți slăbi? Insulina este de vină.”

Realitatea este mai complexă.

Rezistența la insulină înseamnă că celulele din mușchi, țesut adipos și ficat nu mai răspund la insulină la fel de eficient. Pancreasul încearcă să compenseze producând mai multă insulină, iar în timp glicemia poate începe să crească. Acest proces poate contribui la apariția prediabetului și ulterior a diabetului de tip 2. Institutul Național de Diabet

Problema este că poți să nu simți nimic

Un lucru important pe care oamenii trebuie să îl știe este că rezistența la insulină și prediabetul pot exista fără simptome clare.

De aceea nu îmi place când cineva stabilește un diagnostic după o listă văzută pe TikTok sau Facebook.

Pofta de dulce, somnolența după masă, oboseala sau dificultatea de a slăbi pot avea foarte multe cauze. Ele nu confirmă singure rezistența la insulină.

NIDDK precizează chiar că testarea directă a rezistenței la insulină este folosită în principal în cercetare. În practica medicală, medicul evaluează factorii de risc și poate testa dacă există prediabet sau diabet. Institutul Național de Diabet

Ce analize sunt importante?

Pentru identificarea prediabetului și diabetului sunt utilizate teste precum Indicele HOMA, hemoglobina glicozilată HbA1c și, în anumite situații, testul oral de toleranță la glucoză. Institutul Național de Diabet

De exemplu, HbA1c între 5,7% și 6,4% se încadrează în intervalul de prediabet, iar o valoare de 6,5% sau mai mare poate indica diabet și, în lipsa unei hiperglicemii evidente, diagnosticul trebuie confirmat conform criteriilor medicale. Institutul Național de Diabet

Asta este foarte diferit de a spune:

„Mi-am făcut insulina și singur mi-am pus diagnosticul.”

Analizele trebuie interpretate în contextul întregii situații a persoanei.

Ce observ eu în practică

La oamenii cu care lucrez observ două extreme.

Unii ignoră ani întregi greutatea în creștere, sedentarismul, alimentația dezechilibrată și analizele modificate.

Alții află că au o problemă metabolică și, dintr-odată, elimină aproape toate alimentele, se tem de orice carbohidrat și caută o dietă care să „repare insulina” în câteva săptămâni.

Eu nu cred că avem nevoie de niciuna dintre aceste extreme.

Atunci când lucrez cu o persoană care are probleme de glicemie sau mi-a comunicat un diagnostic metabolic, mă uit la tabloul complet: analize, greutate, circumferința abdominală, alimentație, mișcare, somn, stres și tratamentul prescris de medic.

Apoi construim un regim alimentar care poate fi respectat.

Slăbitul ajută?

Pentru persoanele cu exces ponderal, scăderea în greutate și creșterea activității fizice pot avea un rol foarte important în reducerea riscului de progresie către diabetul de tip 2.

CDC arată că intervențiile structurate asupra stilului de viață pot reduce substanțial riscul de diabet la persoanele cu prediabet. Centru Control și Prevenire Bolii

Dar nu este vorba doar despre cântar.

Contează și ce se întâmplă cu alimentația, activitatea fizică, circumferința abdominală, somnul și capacitatea persoanei de a menține schimbările.

De aceea prefer schimbări pe care omul le poate continua luni și ani, nu o „dietă perfectă” respectată zece zile.

Trebuie să eliminăm complet carbohidrații?

Nu putem transforma această regulă într-o recomandare universală.

Carbohidrații nu sunt toți identici și nici oamenii nu sunt identici.

Este o diferență enormă între o băutură cu mult zahăr, dulciuri și produse ultraprocesate și o alimentație construită din alimente integrale, legume și alte surse adaptate situației persoanei.

În programul meu urmăresc în primul rând cantitatea, calitatea alimentelor, structura meselor și răspunsul individual, ținând cont de analize și de starea clientului.

Dacă există diabet sau tratament medicamentos, schimbările importante în alimentație trebuie coordonate și cu medicul, deoarece poate fi necesară ajustarea tratamentului.

Ce vreau să reții

Rezistența la insulină nu trebuie transformată nici într-un motiv de panică, nici într-o explicație pentru orice kilogram în plus.

Nu te diagnostica după simptome de pe internet.

Dacă ai factori de risc, discută cu medicul și fă investigațiile potrivite.

Iar dacă există deja prediabet sau probleme metabolice, nu aștepta să apară diabetul pentru a-ți schimba stilul de viață.

Alimentația, scăderea în greutate atunci când este necesară, mișcarea, somnul și consecvența pot conta enorm.

Nu încerca să schimbi doar cifra din analiză. Schimbă obiceiurile care au dus organismul în acel punct.

— Anatol Maidanschi, nutriționist 

Ai făcut vreodată analize pentru glicemie sau HbA1c? Ce te nelămurește cel mai mult când auzi expresia „rezistență la insulină”? Scrie-mi în comentarii.

Pentru următorul articol, ce ai vrea să analizăm: alimentele ultraprocesate, colesterolul sau de ce kilogramele revin după slăbit?

Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește diagnosticul, consultația sau tratamentul medical....